Cine e în drept să ne judece dacă așa cum gândim noi e bine sau nu? Întreb, pentru că societatea noastră te critică dacă nu ai aceeași părere ca a lor și imediat încearcă să te convingă cât de corecți sunt ei. Mă simt ca într-un incubator unde cu toții suntem clociți în condițiile de temperatură, umiditate și ventilație ce corespund cu dorințele cuiva. Cum să nu vrei să scapi de acest mediu în care respiri numai aer politic!? Unde ieșind în strada te împiedici doar de placate, pliante și ziare care au în prim plan fețele „obosite” ale politicienilor. Nu te mai poți bucura de puțina cultură care a mai rămas, că tot ce se organizează la noi se face din banii murdari ai oamenilor cu afaceri dubioase, de proveniența cărora nu se mai află niciodată. Pentru că așa zisele investigații moldovenești se fac doar de ochii lumii, până se lungesc într-atâta de mult că deja se uită subiectul.
Am spus cuiva că am votat pentru unioniști la alegerile parlamentare din 24 februarie și mi s-a adresat întrebarea: „Da ce nu era clar din start că ei nu vor trece pragul electoral?” Din această întrebare, reiese că am votat degeaba 🙂 În urma acestei întrebări am realizat că la noi ești impus să alegi doar dintre cei care sunt bine promovați din banii furați din buzunarele cetățenilor și cu poziții deja bronate, ocupate, și tu numaidecât lor trebuie să le dai votul, că de altfel… primești astfel de întrebări. Ce-am înțeles eu e că s-a dat o bătălie (sau s-a făcut circ, mai degrabă) între patru mari partide politice, cărora li s-au făcut publicitate, cum nimic altceva nu s-a mai promovat vreodată în Moldova. Celorlalte mai că nici nu se atrăgea atenție. De parcă nici n-ar fi fost. Tot feed-ul meu pe Facebook era și este încă (e logic deja să fie :)) plin cu știri despre PDM, ACUM, PSRM și Șor.
Cam așa decurg lucrurile la noi. Ne temem de schimbări, de ce va crede lumea dacă „spun asta, fac asta sau simt asta”. E greu să te manifești, pentru că nu ți se oferă șansa de a-ți demonstra capacitățile, pentru că fie ești prea tânăr, fie fără experiență și în ritmul acestui mod de gândire rămânem cu ce avem în prezent… Deci, aici ori trebuie să cunoști totul deodată ori să nu știi nimic. Desigur că a două variantă e mai convenabilă pentru mulți (un popor prost e fooooaaarte ușor de manipulat), astfel se conturează „deșteptăciunea” lor. Așa apar „zeii politici” la care se închină o majoritate populație moldavă. Și ei nu ar fi ajuns acolo fără acordul cetățenilor cumpărați, fără suportul presei noastre tare „echidistande și imparțiale”.
Mi-e jale de poporul nostru și, totodată, mă enervează la culme modul nostru de gândire. Vinovați sunt tot oamenii. Dacă ar fi atât de deștepți cum se arată unii a fi, lucrurile ar fi stat altfel. Dar nu sunt, din păcate. La noi deșteptăciunea este echivalentă cu superioritatea și popularitatea.
Cum să nu vrei să-ți iei lumea-n cap și să pleci cât mai departe?! Hh.. și mai vorbesc unii de patriotism… n-aș accepta niciodată să fiu o forță de muncă ieftină pentru cineva.